Există o legătură între uraniu şi planeta Uranus?
- în 1781, descoperirea planetei Uranus de către astronomul britanic William Herschel a făcut senzaţie în lumea ştiintifică. Opt ani mai lârziu, în 1789, chimistul german Martin Heinrich Klaproth descoperă un elemenl până atunci necunoscut, căruia i-a dat numele de uraniu, în amintirea acestui eveniment. Abia în 1896 însă, Henri Becquerel descoperă ciudata radiaţie pe care o emite acest element...
- Căutând alte elemente radioactive, fizicienii au descoperit neptuniul şi plutoniul, două elemente care sunt aşezate după uraniu în tabelul lui Mendeleev, tot aşa cum planetele Neptun şi Pluto îi urmează lui Uranus în sistemul solar.
Cum se menţine un avion în aer?
- Faptul că avioane foarte grele se pot menţine în aer se datorează acţiunii unei forţe numite portanţă, care exercită o puternică împingere de jos în sus sub aripile aparatului. Forma aripii avionului, ca şi viteza mare de zbor, fac ca volumul de aer deplasat să fie mai mare deasupra decât sub aripi. Presiunea aerului este deci mai mare sub aripi, ceea ce permite avionului să se menţină în aer. Cu cât avionul are o vitezâ mai mare, cu atât portanţa este mai mare: din acest motiv un avion nu poate decola decât la o anumită viteză.
De ce vedem mal întâi fulgerul şi apoi auzim tunetul?
- Lumina şi sunctul sunt unde care se propagă prin aer cu viteze diferite. Un semnal luminos parvine până la noi cu o viteză de aproximativ 300 milioane de metri pe secundă, adică aproape instantaneu, în timp ce sunetul nu parcurge decât 330 de metri pe secundă. Fulgerul şi tunetul au loc practic în acelaşi timp, dar noi le percepem cu un uşor decalaj. Astfel, dacă 1a 1 km de noi are loc o descărcare electrică, imediat vedem lumina fulgerului, dar sunetul (tunetul) se aude cu 3 secunde mai târziu.
De ce presărăm sare pe şosele când ninge?
- Apa înghcaţă la 0 °C. Atunci când plouă şi e frig, pe jos se formează un strat de gheaţă: poleiul. Apa sârată nu îngheaţă la 0 °C, ci la o temperatură mai scăzută, Presărând sare pe şosele, împiedicăm formarea poleiului. Din motive ecologice, anumite ţări au interzis această practică.
De ce lasă avioanele urme pe cer?
- Puternicele motoare ale avioanelor ard kerosen şi lasă-n urmă vapori de apă. La altitudinile înalte la care zboară un avion, temperaturile sunt foarte joase şi parte din aceşti vapori se transformă imediat în gheaţă. Urmele albe pe care le vedem pe cer sunt deci cristale de gheaţă. Ele dispar atunci când Soarele topeşte aceste cristale.
Cine a inventat laboratorul?
- Alchimiştii au creat primele laboratoare, preluate apoi de chimişti.
- In Evul Mediu, se numeau „alchimişti" acei învăţaţi care căutau remedii universale şi încercau să transforme metalele în aur. Ei sunt într-un fel „precursorii" chimiştilor. Asemeni chimiştilor de azi, ei lucrau în laboratoare şi foloseau numeroase instalaţii. Tot ei au pus la punct anumite tehnici de purificare ce mai sunt folosite şi astăzi, cum este distilarea, condensarea vaporilor prin răcire sau cristalizarea.
Ce recompensează Premiul Nobel pentru Fizică şi Premiul Nobel pentru Chimie?
- Premiul Nobel pentru Fizică şi Premiul Nobel pentru Chimie sunt decernate în fiecare an acelor cercetători care au făcut cele mai importante descoperiri în cele două domenii. Premiile Nobel (care sunt cinci la număr) au fost decernate pentn prima oară în 1901. Ele au fost instituite de Alfred Nobel (1833-1896), inventatorşi industriaş suedez, care prin testament si-a dedicat aproape toată averea fondării acestor premii. In domeniul fizicii, Pierre şi Marie Curie împreună cu Henri Becquerel au primit Premiul Nobel în 1903, pentru descoperirile lor în domeniul radioactivităţii. Albert Einstein a primit Premiul Nobel în 1921, pentru cercelările sale asupra efectului fotoelectric, iai Niels Bohr 1-a primit în 1922, pentru cele asupra atomului. în domeniul chimiei, Frederic şi Irene Joliot-Curie au obţinut Premiul Nobel în 1935, pentru cercetările lor asupra radioactivităţii artificiale.
De ce se încălzesc alimentele la microunde?
- Pentru câ toate alimentele conţin apă. Unda electromagnetică acţionează asupra moleculelor de apă, fâcându-le sâ vibreze şi să degaje astfel o cantitate mare de căldură. Alimentele supuse la microunde se încălzesc în acelaşi timp şi înăuntru şi în exterior, spre deosebire de ceea ce se întâmplă într-un cuptor obişnuit, în care căldura pătrunde în alimente încet, dinspre exterior spre interior. Microundele nu au nici un efect asupra hârtiei alimentare, care nu conţine molecule de apă şi deci nu se încâlzeşte.